Se ştie de ani destui faptul că Cluj-Napoca este un oraş care trăieşte în paşi şi pe ritmuri de stoner! Iar The Shelter este locul potrivit şi cel mai deschis acestui gen de evenimente. Ca atare, nu este de mirare faptul că cei de la 1000mods, proveniţi din vechea Eladă în care stoner rock-ul s-a concretizat într-un veritabil cult, au ales să revină la Cluj-Napoca, alături de Bucureşti, Timişoara şi alte 38 de oraşe europene, pentru a marca apariţia celui de-al 3-lea album al trupei, intitulat “Repeated Exposure To … “. Stând dovadă a acestui fapt, Cluj-Napoca este primul oraş din cadrul acestui concert care găzduieşte un concert sold out! (să zicem că la Cluj-Napoca au fost aproximativ 200 de oameni, iar la Sofia în jur de 800, dar această discuţie se dezvoltă deja pe cu totul alte conotaţii … ). Mulţumită celora de la Cluj Napoca Rock n’ Roll, publicul a avut ocazia să asiste la un concert de zile mari. La mai mult decât un concert, de fapt: la o stare de spirit (sau mai multe, heh!) care a purtat, concomitent sau treptat ori concomitent şi treptat, prin stări difuze de spirit, de trăire, de recunoaştere a eos-ului.
Bun. Nici că se putea găsi o trupă mai potrivită să deschidă ostilităţile decât RoadkillSoda. De altfel, cei 4 artizani ai stilului de viaţă rock’n’roll şaptezecist i-au însoţit pe greci în întregul week-end petrecut în România. Nu i-am mai văzut pe RKS în actuala componenţa, aşa încât am ajuns încă de la ora 20:45 – şi bine am făcut, întrucât concertul a început la timp! Cu un accent deosebit pus pe “Space Echo & Time“, album lansat în anul 2016, RKS a făcut o succintă trecere de 45 de minute, prin toate cele 4 albume lansate de trupă în diversele sale componenţe: “A Fucked Up Trip Gone Bad” (2011), “Oven Sun” (2013) şi “Yo No Hablo Ingles” (2014). Dacă pe primele albume twist-ul de grunge este aproape insesizabil, pe acest “Space Echo & Time” acesta a devenit mai pronunţat, făcând albumul parcă ceva mai greu de digerat, în contrast cu construcţia mult mai solidă a părţilor de solo. Personal, mi-a fost destul de dificil să diger uneori sound-ul lor, pendulând între contraste extrem de difuze uneori: închipuiţi-vă un stoner rock cu nuanţe de grunge, influenţat de Led Zeppelin, Jimi Hendrix sau Black Sabbath … este dificil să puşte întotdeauna această combinaţie. Ce am apreciat în mod deosebit la prestaţia acestei trupe, este faptul că improvizaţia şi feeling-ul de moment joacă un rol esenţial pe alocuri, spre deosebire de 1000mods … element esenţial pentru stoner! Aş putea spune că în aceste pasaje s-a concretizat şi definit congruenţa acestui amalgam de “gettin’ high-uri and coming down-uri” specific acestei trupe.
RoadkillSoda şi-a început activitatea în anul 2011. Highlight-ul trupei, anul 2016 a adus, pentru RoadkillSoda, includerea pe selecţia celor mai bune trupe de stoner din lume, 6 Box CD edition lansată de casa de discuri californiană Cleopatra. Bucureştenii au deschis Exit Festival Serbia, într-un concert pe Main Stage, şi au luat parte la turneul balcanic al americanilor de la House Of Broken Promises. De asemenea, stând drept argument al valorii acestui grup, aceştia au efectuat mai multe turnee în Grecia, ţară în care stoner rock-ul se mănâncă pe pâine.
În jurul orei 21:45, au urcat pe scenă 1000mods, trupă etalon a scenei de psychedelic / stoner europene. Al naibii de ciudat faptul că, deşi nu sunt un adept al sonorităţilor stoner / grunge, am aşteptat cu destulă nerăbdare concertul acestei trupe. Încă din primele minute, m-am dezis parcă altor lumi, nepământene … pentru că trupa asta chiar sună într-un mare fel! Si se şi aude într-un mare fel – nu am mai auzit niciodată cred un premier care să tune atât de bine! Cu un sound aşezat, targetat pe elementele psihedelice, nu ai cum să te plictiseşti ascultând această trupă. Dacă la concertul RKS publicul a fost destul de apatic, pentru că şi muzica acestora este de aşa natură încât să fie greu de digerat şi asimilat, cei de la 1000mods au avut parte de o primire fastuoasă, personal fiind surprins de numărul semnificativ de fani care le-au cântat piesele, vers cu vers. Cu fiecare album, se remarcă parcă impregnarea tot mai profundă a unor elemente specifice heavy-ului ’70-’90-ist în sound-ul devenit deja trademark 1000mods, fapt care întăreşte particularitatea unui sound curat şi modern, devenit tot mai cizelat şi melodicizat, transpus însă pe echipamente vintage. Senzaţional (pentru oricine, mai puţin pentru trupă) a fost momentul în care unul dintre combo-uri a cedat, lăsând loc unei improvizaţii consistente de mare clasă. Shit happens! De la “Vidage” la “Electric Carve“, de la “Claws” la “Low“, de la “Road To Burn” la “Loose“, trupa a făcut un periplu încântător între “Super Van Vacation” (2011), “Vultures” (2014) şi “Repeated Exposure To …” (2016). Atât pentru public, cât mai ales pentru cineva care nu se declară împătimit, a fost o seară care a depăşit cu mult aşteptările. Pentru că 1000mods au un melos aparte, trademark, care îi deosebeşte de orice altă trupă de pe felia asta.
