Ne mai desparte o săptămână de momentul cănd celebrul grup american Dream Theater va concerta în premieră la Cluj-Napoca (19 Mai 2017, Cluj Arena) şi va reveni la Bucureşti (20 Mai 2017, Arenele Romane). Cu aceste două ocazii, americanii vor aniversa 25 de ani de la lansarea albumului “Images and Words“, pregătind un setlist special dedicat acestei aniversări.

După îndelungi așteptări, una dintre cele mai îndrăgite formații americane, Dream Theater vine pentru prima dată în inima Ardealului, la Cluj Napoca, urmând să pună în scenă un show extraordinar în data 19 Mai, în aer liber, pe gazonul de la Cluj Arena.

În acest moment, biletele pot fi achiziționate la prețul de 225 de lei până la data de 18 Mai pentru Cluj-Napoca sau 19 Mai pentru Bucureşti și la 250 de lei în ziua concertelor. Biletele sunt disponibile în reţeaua Eventim, magazinele Orange, Vodafone, Germanos, Carrefour, Diverta, benzinăriile OMV, librăriile Humanitas și Cărtureşti și online pe www.eventim.ro.

În întâmpinarea acestor două concerte, care vor dura fiecare 3 ore, Definite Rock vă propune o incursiune în biografia bogată şi electrizantă a acestui grup etalon. Dream Theater este o trupă americană de metal progresiv, înființată de trei studenți ai celebrului Colegiu de Muzică Berklee din Boston, Massachusetts, în anul 1985, sub denumirea inițială Majesty.Este vorba despre actualii membri John Peter Petrucci (care a mai activat, de-a lungul anilor, în proiecte precum Liquid Tension Experiment, Explorers Club, G3 sau Nightmare Cinema) şi John Ro Myung (care a mai făcut parte din trupe precum Platypus, The Jelly Jam, Explorers Club, Gordian Knot, Nightmare Cinema sau Nicky Lemmons and the Migrane Brothers), precum şi despre celebrul toboşar Michael StephenMikePortnoy, care a mai colaborat mai pe urmă cu trupe precum Transatlantic, Liquid Tension Experiment, Neal Morse, OSI, Avenged Sevenfold, Adrenaline Mob, Stone Sour, Flying Colors, Bigelf, The Winery Dogs, Yellow Matter Crustard, Twisted Sister sau Metal Allegiance. După numeroase schimbări de componenţă în primii ani de existenţă a trupei, în grup au fost cooptaţi Kevin James LaBrie (celebru şi pentru colaborările cu Winter Rose, Ayreon, MullMuzzler, True Symphonic Rockestra, Sebastian Bach, Fates Warning, Shadow Gallery, Explorers Club, Trent Gardner, Henning Pauly, Frameshift sau Tim Donahue) şi Jordan Rudess (cel care o adevărată armată de trupe din care a făcut parte, pe lângă Dream Theater acesta mai performând, în decursul anilor, în sau alături de Dixie Dregs, Liquid Tension Experiment, John Petrucci, Rod Morgenstein, David Bowie, Vinnie Moore, Tom Coster, Kip Winger, Noirin Ni Riain, Rhonda Larson, Paul Winter, Scott McGill, Steven Wilson, Prefab Sprout, Jupiter, Neal Morse, Daniel J, Neil Zaza, Annie Haslam, John-Luke Addison, Behold … The Arctopus, Liquid Trio Experiment, Enrique Iglesias, Mr. Fastfinger, Rocky Garcia, Frost, Richard Lainhart sau Ayreon), această formulă de componenţă fiind stabilă până în anul 2010, când Mike Portnoy a fost înlocuit cu MichaelMike” Mangini (membru, de asemenea, sau colaborator al grupurilor John Petrucci, G3, Extreme, Annihilator, James LaBrie, Tribe of Judah, Shredding the Envelope sau Dave Reffett). Se poate remarca stabilitatea de componenţă a grupului, rarisimă în rândul trupelor de succes.

Grupul şi-a preluat numele care i-a consacrat la iniţiativa tatălui lui Mike Portnoy, după denumirea unui teatru de mică importanţă din Monterey, California.Albumul de debut al grupului, “When Dream and Day Unite“, a fost lansat în anul 1988, fiind înregistrat în 10 zile în studiourile Kajem Victory din Gladwyne, Pennsylvania, sub semnătura casei de discuri Mechanic Records. Primul concert de promovare al albumului de debut a avut loc la Sundance, în Bay Shore, în deschiderea unui trio celebru al acelor vremuri, Zebra. După cel de-al cincilea concert, în deschiderea celebrului grup Marillion, vocalistul iniţial al grupului Dream Theater, Charlie Dominici, a fost concediat, întrucât maniera sa de interpretare aducea mai mult decât se dorea spre Bruce Dickinson sau Geoff Tate, acesta fiind înlocuit (în urma unor audiţii cu peste 200 de pretendenţi) cu solistul care a rămas până în acest moment în grup: James LaBrie, în vederea pregătirilor pentru cel de-al doilea album: “Images and Words“. Imediat după lansarea acestuia, trupa a pornit într-un turneu americano-japonez, iar, un an mai târziu, avea să vină şi primul turneu european al grupului, care a inclus un concert şi în celebrul club londonez Marquee Club – concert care, de altfel, a şi fost imprimat audio şi lansat, ani mai pe urmă, sub numele “Live at the Marquee“. Acesta este, de altfel, şi primul live album lansat de Dream Theater. în aceeaşi perioadă, a fost lansată şi o copilaţie video cuprinzând fragmente din concertele japoneze, sub titlul “Images and Words: Live in Tokyo“.

În anul 1994, trupa s-a focusat pe înregistrarea celui de-al 3-lea album de studio, intitulat “Awake“, a cărui lansare oficială a avut loc în data de 4 Octombrie. Imediat după ce albumul a fost mixat (deci prea târziu pentru a fi re-înregistrat), clăparul de atunci al grupului, Kevin Moore, a anunţat faptul că doreşte să se focuseze pe proiectele muzicale personale, astfel încât, la recomandarea lui Yngwie Malmsteen, Dream Theater l-au cooptat pe Jordan Rudess, cel care ocupă poziţia şi în acest moment în grup. Începând cu anul 1995 şi până în 2005, trupa a lansat câte un album disponibil exclusiv membrilor fanclub-ului, constând în rarităţi nelansate oficial. În această nouă formulă, la mijlocul anului 1997, grupul a intrat din nou în studio pentru a finaliza albumul “Falling Into Infinity“, album care s-a bucurat de o popularitate scăzută în rândul fanilor obişnuiţi cu sound-ul primelor 4 albume. Era considerat “mainstream”, lucru de neacceptat. În genere, albumul a fost unanim considerat ca fiind un eşec, atât din punctul de vedere al criticii de specialitate, cât şi din punctul de vedere al compromisului comercial. Pe parcursul turneului european care a promovat acest album, Dream Theater a înregistrat un nou live album, intitulat “Once in a LIVEtime“, în Franţa şi Olanda.

1999 este anul lansării albumului “Metroplois Pt. 2: Scenes from a Memory“, cu surle şi tobe, fiind auto-considerat apogeul de până atunci al grupului, însă acesta a reuşit să se claseze doar pe locul 73 în “US album chart“. Turneul care a urmat acestui album a fost de departe cel mai extins din istoria de până atunci a grupului. Ultimul concert din cadrul acestui turneu, care a avut loc în Roseland Ballroom din New York, a fost filmat pentru ceea ce avea să devină primul DVD oficial Dream Theater: “Metropolis 2000: Scenes from New York“. Piesele care, din lipsă de spaţiu, nu au putut fi incluse pe acest DVD, au făcut obiectul CD-ului “Live Scenes from New York“. Acest album live a fost lansat în fatidica dată de 11 Septembrie 2001 … tot în New York. În anul 2001, trupa a intrat în acelaşi studio BearTracks Studios (în care şi-a înregistrat toate albumele lansate până în prezent, cu excepţia primului) pentru a înregistra albumul “Six Degrees of Inner Turbulence” – primul dublu album al grupului. Acest album s-a bucurat de cea mai mare popularitate de la “Awake” încoace, iar, în cadrul turneului mondial care a urmat, grupul a interpretat în întregime celebrele albume “Master of Puppets” (Metallica) şi “The Number of the Beast” (Iron Maiden).

În anul 2003, Dream Theater a înregistrat şi lansat albumul “Train of Thought“. În plin proces de înregistrare a acestui album, trupa a întreprins un turneu american, alături de cele două trupe care a marcat-o cel mai mult: Queensryche şi Fates Warning. Axat mai mult pe compoziţii mai melodice, în detrimentul celor lungi de pe precedentele albume, acest album a avut un sound metal mai pronunţat decât precedentele, părerile fanilor fiind, din nou, împărţite pe marginea acestui subiect. În acelasi timp, trupa a re-lansat în format DVD primele două albume live ale trupei: “Images and Words: Live in Tokyo/5 Years in a Lifetime“. În anticiparea turneului mondial “An Evening with Dream Theater“, grupul a întreprins un scurt turneu nord-america, alături de o altă “perlă” a rock-ului progresiv: Yes. A urmat, în anul 2005, înregistrarea şi lansarea celui de-al optulea album de studio, intitulat “Octavarium“, lansat în data de 7 Iunie. Acesta a fost, de altfel, ultimul album (dintre cele 7) lansate cu casa de discuri Elektra Records. Cu ocazia turneului mondial din anii 2005-2006, care a marcat apariţia acestui nou album, Dream Theater a celebrat 20 de ani de existenţă, incluzând prezenţa pe afişul Gigantour, alături de trupe precum Megadeth, Fear Factory, Nevermore sau Symphony X.

Cel de-al nouălea album al americanilor, “Sistematic Chaos“, a fost lansat în data de 5 Iunie 2007, acesta fiind primul album lansat sub egida Roadrunner Records. În turneul de promovare al acestui album, Dream Theater a concertat în cadrul câtorva festivaluri celebre, cum ar fi: Gods of Metal (Italia), Download Festival (Marea Britanie) sau Hellfest Summer Open Air (Franţa). Mai pe urmă, în 2008, a urmat lansarea albumului “Black Clouds and Silver Linings“, primul album al grupului care a fost lansat şi pe suport vinyl LP. În turneul european de promovare a acestui album, Dream Theater au fost însoţiţi de Opeth, Unexpected şi Bigelf, în vreme ce în turneul american, deschiderea le-a aparţinut trupelor Zappa Plays Zappa, Pain Of Salvation şi Beardfish. A urmat lansarea albumelor “A Dramatic Turn of Events” (2011), “Dream Theater” (2013) şi “The Astonishing” (2016), albume care au avut fiecare vânzări de peste 30.000 de copii în prima săptămână de la lansare. În 8 Iulie 2014, Dream Theater a lansat “The Studio Albums 1992-2011“, un box-set care a cuprins toate albumele oficiale lansate de trupă în această perioadă, de la “Images and Words” la “A Dramatic Turn of Events“. În acelaşi an, grupul a lansat cel de-al optulea album live, “Breaking the Fourth Wall“, înregistrat la The Boston Opera House.

În cei 32 de ani de carieră, Dream Theater a ajuns una din cele mai de succes trupe de progresiv, reinventând acest gen muzical, după perioada sa de glorie din anii ’80, prin albume de referință precum “Images and Words” (cel mai bine vândut album al trupei, cel care de altfel şi face obiectul aniversar de 25 de ani al acestui turneu, albumul fiind clasat în anul de lansare pe locul 61 în topul Billboard 200), “Awake” (album clasat pe locul 32 în Billboard 200),”Six Degrees of Inner Turbulence” (clasat pe locul 46 în acelaşi top) sau “Metropolis Pt. 2: Scenes from a Memory“. De asemenea, remarcabil este şi albumul “A Dramatic Turn of Events“, de pe care piesa “On the Backs of Angels” a fost nominalizată pentru premiul Grammy la categoria “Best Hard Rock/Metal Performance”, performanţă obţinută şi cu piesa “The Enemy Inside” care se regăseşte pe albumul self-titled. Până în anul 2011, grupul a vândut peste 11 milioane de albume, o performanţă remarcabilă pentru o trupă metal. Iar cel mai numeros public în concertele în care au fost headlineri l-au avut în Santiago de Chile, 20.000 de spectatori, în data de 6 Decembrie 2005.

Trupa este binecunoscută pentru virtuozitatea fiecăruia din membrii săi, care au primit numeroase premii și colaborează cu nume sonore ale rock-ului și metalului. De exemplu, chitaristul John Petrucci a fost invitat în turneele G3 alături de Joe Satriani şi Steve Vai (grup în care a fost considerat al 3-lea cel mai valoros instrumentist, de 6 ori, mai mult decât orice alt instrumentist care s-a perindat prin acest supergrup), călcând în acest supergrup pe urmele altor chitariști celebri ca Eric Johnson sau Yngwie Malmsteen. Dream Theater mai sunt cunoscuți și pentru versatilitatea muzicală, fiind capabili de-a lungul timpului să absoarbă și să încorporeze în propriul stil influențe din trupe ca Deep Purple, Iron Maiden, Emerson Lake and Palmer, Megadeth, Rush sau Queensryche, într-o enumerare neexhaustivă. Nu o dată, în concertele live, trupa și-a surprins spectatorii interpretînd notă cu notă albume clasice din istoria rock-ului, precum “Master of Puppets“, “The Number of the Beast” sau “Dark Side of the Moon“.

Discografia Dream Theater:

 

Albume de studio:

When Dream and Day Unite” (1989)

Images and Words” (1992)

Awake” (1994)

Falling Into Infinity” (1997)

Metropolis Pt. 2: Scenes from a Memory” (1999)

Six Degrees of Inner Turbulence” (2002)

Train of Thouht” (2003)

Octavarium” (2005)

Systematic Chaos” (2007)

Black Clouds and Silver Linings” (2009)

A Dramatic Turn of Events” (2011)

Dream Theater” (2013)

The Astonishing” (2016)

 

Albume live:

Live at The Marquee” (1993)

Once in a LIVEtime” (1998)

Live Scenes from New York” (2001)

Live at Budokan” (2004)

Score” (2006)

Chaos in Motion: 2007-2008” (2008)

Live at Luna Park” (2013)

Breaking the Fourth Wall” (2014)

 

Compilaţie:

Greatest Hit ( … and 21 Other Pretty Cool Songs)” (2008)

 

EP:

A Change of Seasons” (1995)

 

Single-uri:

Status Seeker” (1989)

Afterlife” (1989)

Pull Me Under” (1992)

Metropolis – Part 1 – The Miracle and the Sleeper” (1992)

Take the Time” (1992)

Another Day” (1993)

Lie” (1994)

Caught in a Web” (1994)

The Silent Man” (1994)

Burning My Soul” (1997)

Hollow Years” (1997)

You Not Me” (1997)

Home” (1999)

Through Her Eyes” (2000)

As I Am” (2003)

Constant Motion” (2007)

Forsaken” (2008)

A Rite of Passage” (2009)

Wither” (2009)

On the Backs of Angels” (2011)

Build Me Up, Break Me Down” (2012)

The Enemy Inside” (2013)

Along for the Ride” (2013)

The Looking Glass” (2014)

The Gift of Music” (2015)

Moment of Betrayal” (2016)

Our New World” (2016)

 

Componenţa actuală Dream Theater:

James LaBrie (voce)

John Petrucci (chitară, voce)

John Myung (chitară bass)

Jordan Rudess (clape)

Mike Mangini (tobe)

Autor: Tudor Bolgar

Share This