În luna Noiembrie, Shining, trupa norvegiană creatoare a așa-numitului “blackjazz”, va reveni în România, pentru o serie de 3 concerte care vor avea loc în Timișoara (20 Noiembrie 2018, Reflektor Venue), București (21 Noiembrie 2018, Club Fabrica) și Cluj-Napoca (22 Noiembrie 2018, /Form Space).
În deschiderea celor 3 concerte din România ale norvegienilor, vor concerta australienii de la AlithiA. La București, va concerta și Days Of Confusion, în vreme ce la Cluj-Napoca va concerta și Toy Machines. Pentru concertul de la Timișoara, bilețele pot fi achiziționate de AICI, pentru concertul de la București bilețele vor putea fi achiziționate de AICI, iar pentru concertul de la Cluj-Napoca biletele pot fi achiziționate de AICI. În cazul tuturor celor 3 concerte, biletele pot fi achiziționate la prețul de 35 de lei pentru primele 150 de bilete, respectiv 45 de lei după epuizarea acestora (inclusiv la intrare).
De-a lungul celor 19 ani de existență, Shining – mai mult sau mai puțin influențată de artiști precum John Coltrane, Nine Inch Nails, Olivier Messiaen, Marilyn Manson sau Brad Paisley – a coagulat 13 muzicieni, dintre aceștia doar vocalistul, chitaristul, saxofonistul și, în acelasi timp, textierul trupei, Jørgen Munkeby, fiind singurul membru prezent din 1999 până în prezent. Inițial proiectat ca un cvartet de jazz ambiental, din care au făcut parte Munkeby, toboșarul Torstein Lofthus, pianistul Morten Qvenild și bass-ist-ul Aaslak Hartberg. Stilul muzical al trupei este nu numai imposibil de definit, ci chiar și de delimitat, în cei aproape 20 de ani de activitate Shining abordând sonorități de la avant-garde metal, la progressive rock, experimental rock, jazz fusion și free jazz. Shining a lansat primele două albume de studio, “Where The Ragged People Go” și “Sweet Shanghai Devil” în 2001, respectiv în 2003, acestea fiind pregnante în abordarea unui sound mai degrabă de jazz experimental. Începând cu “In The Kingdom Of Kitsch You Will Be A Monster” (2005), sound-ul Shining a căpătat un pronunțat accent avant-garde-ist, electric, orientat înspre sonorități ceva mai rock, Morten Qvenild schimbând pianul pe sintetizatoare și orgi electronice, iar Aaslak Hartberg trecând de la double bass la chitară bass clasică. De altfel, cei doi au fost înlocuiți, în anul 2005, cu Andreas Hessen, respectiv cu Morten Strøm. Cu acest nou line-up, Shining a lansat albumul “Grindstone“, în anul 2007, un album care s-a detașat și mai mult printr-o pregnantă heavy, cu elemente progressive și chiar pop, lăsând elementele de jazz și mai în urmă. În anii imediat următori, a avut loc o serie de mai multe schimbări în componența trupei: Schei a fost înlocuit cu Adreas Ulvo, care, la rândul său, a fost înlocuit cu Bernt Moen, în vreme ce Tor Egil Kreken i-a luat locul lui Morten Strøm la chitară bass. Mai mult, în anul 2010, trupa a devenit un quintet, prin cooptarea chitaristului Even Helte Hermansen. Odată cu apariția celui de-al cincilea album al trupei, intitulat “Blackjazz” (2010), stilul muzical al Shining a devenit avant-garde-ist de factură extremă, growl-urile lui Jorgen Munkeby devnind tot mai prezente. În același an, Hermansen a fost înlocuit cu Sagen. Primul album live al trupei, “Live Blackjazz“, și cel de-al șaselea album de studio, “One One One“, ambele lansate în anul de grație 2013, au urmat ceea ce “Blackjazz” bătătorise deja, din punctul de vedere al abordării muzicale. În anul 2014, Lofthus (singurul membru original al Shining rămas încă în trupă, alături de Munkeby), Løchsen și Kreken au părăsit, la rândul lor, trupă, primii doi fiind înlocuiți cu Tobias Ørnes Andersen și Eirik Tovsrud Knutsen, în vreme ce Ole Vistnes a preluat poziția de bass-ist. Cel de-al șaptelea album de studio marca Shining, intitulat “International Blackjazz Society“, a fost lansat în anul 2015, acesta marcând trecerea trupei de la sound-ul metal influențat de muzica jazz și de cea avant-garde-istă la un sound orientat spre hard rock-ul clasic. Nu în cele din urmă, albumul “Animal“, lansat în data de 19 Octombrie 2018, continuă linia sound-ului hard rock al trupei.
Grupul australian de – ca să îi citez – “progressive psychedelic tribal metal” AlithiA a prins deja gustul concertelor în România, unde mereu a fost bine-primit. În data de 26 Octombrie 2018, australienii au lansat albumul “The Moon Has Fallen“, înregistrat la Atena. Numele trupei înseamnă “adevăr” în limba greaca. Primele două EP-uri ale trupei, “The Rising” (2009) și “A Realm Of Null” (2011), au fost experimentale până și în sensul definirii stilului muzical al trupei, neelucidat încă în acel moment. Însă, odată cu apariția primului album de studio full length, intitulat “To The Edge Of Time” (2014), înregistrat la Budapesta, trupa și-a găsit calea: progressive metal fără compromisuri. Ca să vă faceți o idee despre cât de bine primit a fost acest album de debut la nivel internațional, nu trebuie făcut nimic mai mult decât să menționam faptul că albumul s-a bucurat, printre sute de review-uri desigur, și de unul din partea Metal Hammer UK. Cu această ocazie, AlithiA a susținut un prim turneu național de amploare, dar și un prim turneu european, ambele în compania conaționalilor de la The Music. În anul 2017, trupei i s-a alăturat chitaristul Nguyen Phambam. O trupă “nomadă” prin definiție, AlithiA s-a alăturat, în anul 2017, trupelor Leprous și Agent Fresco, pentru un nou turneu european, a patra descindere a australienilor pe bătrânul continent, de data aceasta fiind vorba despre un turneu extins la 29 de concerte. La începutul anului 2018, AlithiA a susținut un nou turneu alături de Leprous, de data această în Australia, celor două alăturându-li-se trupele The Contortionist și SikTh. Pe lângă aceste concerte și festivaluri menționate, semnificativ de reliefat este și faptul că, în cei 8 ani de existența, AlithiA a împărțit aceleași scene cu nume de prestigiu, precum: Animals Aș Leaders, Alcest, Dead Letters, Ne Obliviscaris, The Ocean, sleepmakeswaves, Caligula’s Horse, Tides From Nebula, Mother’s Cake, Vulture Industries etc. În acest moment, AlithiA îi reunește pe: John Rousvanis (voce/chitară), Nguyen Phambam (chitară), Danny Costantino (clape/voci adiționale), Tibor Gede (chitară bass), Jeffrey Ortiz Raul Castro (percuții/clape/voci adiționale) si Mark ‘Vel‘ Vella (tobe).
Days Of Confusion este un grup de progressive mettal / djent care a prins viață la București în anul 2012, fiind format din: Cosmin Lupu (voce/chitară), Cezar Popescu (voce/chitară), Alecu (chitară/chitară bass), Andrei Zamfir (chitară bass), Mihai Ardelean (clape/ambient/chitară) și Alex Hălmăgean (tobe). Printre trupele care influențează evoluția Days Of Confusion, se numără: Dredg, Tool, Hacktivist, TesseracT, Sevendust, Karnivool, Periphery, Filter, 10 Years, Fightstar, Killswitch Engage, Incubus și Dark New Day. Days Of Confusion a deschis concertele din România ale trupelor Accept, Arch Enemy, Karnivool și Queensryche.
Toy Machines este un grup de rock alternativ, înființat în Suceava, relocat între timp în Cluj-Napoca, format din: Andrei Drăgușanul (voce/sintetizatoare), Andrei Parascan (chitară lead), Tudor Bob (chitară ritmică), Alexandru Teișanu (chitară bass) și Sebastian Paul (tobe).
